Poezia preferată din volumul „Cobalt” de C. Komartin



5. (Limba de cârpă)
de Claudiu Komartin



Fiindcă am băut și nu mi-a trecut
fiindcă am fumat mult și într-un alt aer
am strigat la cei ce nu mă voiau și ochii tuturor
scaunelor se închideau să nu mă mai vadă
și urechile tuturor meselor erau pline de câlţi
să nu-mi mai audă șuieratul dement

fiindcă am plâns și plânsul era zgrunţuros și greu ca pietrișul
de pe un ţărm unde nu înnoptează nici hoţii de cârje
și nimeni eram și îmi pierdusem credinţa și unghierele
să uit aș fi vrut să-mi limpezesc mâinile vârâte
în cap încercând să îl scoată
de-acolo pe omuleţul cretin ce se tot văicărea

fiindcă am asudat ca un cal și transpiraţia mi-a
îmbibat cămășile
ciolanele mele se loveau între ele și îmi stâlceau
numele în limba de cârpă a celor învinși

iar eu eram învins jigărit cu fierea în gură
cu gura în palme și palmele nu conteneau
să mă plesnească întărâtate de tremurul animalic

și chiar animalele se trăgeau mai încolo rănite
și sângele lor se scurgea mereu în altă direcţie
decât sângele meu

----------------------------------------------------------------
Komartin, Claudiu,  Cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița, 2013, pag. 29-30
Cartea poate fi achiziționată prin Casa de Editură Max Blecher: http://maxblecher.ro/cobalt.htm