Misterioasa Carte a lui Enoh

E o pierdere trecerea în neființă a marelui Umberto Eco. El ne-ar fi putut dezvălui înțelesurile ascunse ale Cărții lui Enoh, o apocrifă a Vechiului Testament. Enoh, în versiunea biblică, este printre primii oameni care au pășit pe pământ și care l-a iubit pe Dumnezeu atât de mult, încât a fost răpit la cer și n-a cunoscut moartea. În această carte  misterioasă sunt dezvăluite motivele pentru care Dumnezeu a hotărât să dea un potop de ape peste pământ: că oamenii au întreținut relații sexuale cu îngerii căzuți, dând naștere uriașilor (zeci de metri înălțime) care au secătuit pământul de resurse.
Mitograful Victor Kernbach ne-a pus la dispoziție un fragment din cartea lui Enoh, în binecunoscuta lucrare Miturile esențiale. Este inedită viziunea asupra spațiului și timpului, moralitatea și prevestirea sfârșitului istoriei! Mai jos găsiți atașat întregul capitol, dar fragmentul care m-a pus pe gânduri este următorul datorită prevestirii schimbării climatice și a „zăvorârii legilor stelelor”, pe care un semiotician ar putea s-o interpreteze ca „ascunderea ecuațiilor universului” în plină eră de căutare a unui nou Einstein, care să unifice fizica mecanică cu fizica cuantică:
În zilele acelea, Uriel îngerul mi-a grăit și a zis: «Iată că ți-am arătat ție, Enoh, totul și toate ți le-am dezvăluit, ca tu să vezi soarele acesta și luna aceasta și pe cei ce călăuzesc stelele din ceruri, și pe aceia care le fac să se rotească, lucrarea lor și vremea și ridicarea lor. În zilele celor păcătoși, anii se vor scurta și sămânța lor le va zăbovi în țarină și pe câmpurile lor; și toată lucrarea de pe pământ se va schimba și nu se va ivi la vremea ei, ci ploaia va fi oprită și cerul se va curma. Și, în vremea aceea, roadele pământului vor întârzia și nu vor crește în timpul lor, și rodirea pomilor va înceta. Și luna își va schimba legea ei și nu se va mai ivi la vreme. Iar în zilele acelea se va ivi în cer și va sosi stârpiciunea pe înălțimea unui mare car la apus; și ea va străluci grozav, mai presus de legea luminii. Și mult rătăci-se-vor cârmuitorii de stele ale rânduielii, și aceștia își vor schimba căile și lucrarea lor și nu vor sosi în timpurile ce le-au fost hărăzite. Și toate legile stelelor vor fi zăvorâte pentru cei ce au păcătuit. Și gândurile celor care trăiesc pe pământ se vor rătăci întru aceasta, iar ei se vor abate din toate căile lor și vor cădea în greșeală și vor privi stelele ca pe niște Dumnezei...
Ca absolvent de Litere, vă recomand cu toată căldura Kenbach, Victor, Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978. Pe lângă faptul că stârnește imaginația exegeților cu „legea luminii”, anume că nimic nu depășește viteza luminii, „care de la apus” ca și cum ar fi „nave spațiale americane” în limbaj arhaic și ne face cunoștință cu marile mituri ale lumii, e o carte de căpătâi pentru orice iubitor de literatură. Oare ce ar fi spus Umberto Eco?
Nu mai adaug nimic, vă urez doar o lectură plăcută! Mai jos găsiți butonul de descărcare.

Download Cartea lui Enoh AICI